Aici Adrian, la o cafelutza de vorbă.
Săptămâna trecută, un client mi-a zis ceva ce aud din ce în ce mai des: „Adrian, vreau un chatbot care să pară 100% om. Să nu-și dea nimeni seama că vorbește cu un AI. Am văzut că există tool-uri de-astea, «humanizers». Le bagi textul de la ChatGPT și ți-l scot… uman.”
Am zâmbit. E visul oricărui antreprenor care vrea eficiență: un sistem care să lucreze 24/7, să vândă, să ofere suport și să mai și pară că o face cu empatia unui psiholog și carisma unui actor de la Hollywood.
Asta a declanșat o nouă goană după aur: Marea Travestire Digitală. O piață inundată de unelte care promit să ia un text generat de AI și să-i dea suflet.
Rapid, ieftin și, la prima vedere, impresionant.
Dar există o problemă fundamentală, una pe care o văd zilnic ca arhitect de sisteme conversaționale: aceste unelte pun un machiaj frumos pe un manechin. Pot ascunde cusăturile, dar nu pot crea viață.
Ce Nu-ți Spun Cei Care Îți Vând Lopeți în Goana După Aurul AI-ului
Textul generat de un AI, chiar și după ce trece printr-un „humanizer”, are câteva hibe pe care niciun algoritm nu le poate rezolva complet:
🔹Lipsa experienței trăite. Un AI nu a simțit niciodată frustrarea unui colet întârziat, bucuria unei cafele perfecte dimineața sau nodul din gât de la un eșec. El poate descrie aceste emoții pe baza a miliarde de texte citite, dar nu le poate evoca autentic.
🔹Informații generic-corecte, dar fără perspectivă. Totul sună plauzibil, logic, bine structurat. Însă lipsește acea sclipire, acea opinie neașteptată, acea nuanță pe care doar un om cu experiență în IT, de exemplu, o poate aduce într-o discuție despre tehnologie.
🔹Structuri predictibile. Odată ce ai citit suficient conținut AI „umanizat”, începi să vezi tiparele. Introducerea care setează scena, cele trei puncte explicate clar, concluzia care rezumă. E corect… și e steril!
Să fim cinstiți, însă. Există și avantaje reale (pe care le folosesc și eu în construcția de automatizări):
✅ Viteză de neegalat. O primă ciornă pentru un flux de emailuri în 3 minute versus ore de scris.
✅ Fără blocaje creative. AI-ul nu stă niciodată în fața paginii goale, întrebându-se de unde să înceapă.
✅ Cercetare instantanee. Poate sintetiza informații din zeci de surse într-un ritm amețitor.
Rescrierea: Soluție Reală sau Doar un Strat de Vopsea?
Deci, unde e locul acestor unelte de „umanizare”? Realitatea, ca de obicei, e nuanțată.
Ele funcționează brici pentru:
Emailuri standard de calificare a lead-urilor.
Descrieri scurte și la obiect pentru produse în e-commerce.
Conținut informativ de bază (ex: pașii pentru a reseta o parolă).
Ele eșuează lamentabil când:
Vrei să construiești o voce de brand unică, personală.
Ai nevoie de empatie reală în mesajele de suport pentru clienți.
Trebuie să transmiți experiențe complexe și să creezi o conexiune emoțională.
Testul de 60 de Secunde: „Așa aș vorbi eu?”
Vrei să știi dacă textul tău „umanizat” chiar funcționează? Nu-ți trebuie un detector de AI, îți trebuie un strop de onestitate. Uite procesul meu:
Citesc textul cu voce tare. Sună natural sau ca un actor care-și citește replicile de pe prompter?
Mă întreb: „Eu, Adrian, aș folosi vreodată cuvântul «reverberație» într-o conversație normală?”
Caut ideea surprinzătoare. Există măcar o frază, o idee, o metaforă care să nu fie un clișeu pe care l-am mai auzit de 100 de ori?
Verific dacă transmite o emoție reală. Simt ceva când îl citesc sau e doar „zgomot informațional corect”?
Dacă trece testul, perfect. Dacă nu, problema nu e în unealtă, ci în așteptările pe care le am eu de la ea.
Adevărul Incomod pe Care Nu Vrei Să-l Auzi
Niciun instrument nu poate înlocui complet perspectiva umană. AI-ul poate imita stilul, poate restructura frazele, poate adăuga sinonime – dar nu poate inventa experiențe pe care nu le-a avut.
Cea mai bună abordare nu este înlocuirea, ci colaborarea inteligentă.
Folosește AI-ul pentru ce știe el să facă mai bine:
Generarea primei ciorne rapide.
Structurarea ideilor principale.
Sintetizarea informațiilor de bază.
Apoi, adaugă tu ceea ce doar un om poate adăuga:
Experiențele tale reale, eșecurile, victoriile.
Opiniile tale controversate, care polarizează, dar creează loialitate.
Detaliile specifice pe care doar tu le știi și care fac diferența.
Instrumentele de umanizare sunt ca machiajul – pot îmbunătăți ce există deja, pot ascunde o imperfecțiune, dar nu pot crea substanță acolo unde ea lipsește cu desăvârșire.
La finalul zilei, alegerea e a ta: vrei să pari uman în comunicarea ta sau vrei să fii uman?
Cu gânduri (încă) umane,
Adrian.
PS: Cel mai bun „humanizer” nu e un software. E un sistem bine gândit, o arhitectură conversațională în care știi exact când să lași robotul să facă task-uri repetitive și când să aduci un om în discuție pentru a oferi valoare reală. Despre asta e vorba, de fapt, în automatizarea inteligentă.
*****
Vrei să știi când scriu ceva nou? Înscrie-te 👇
Vrem mai multe cafelutze! Tare exercițiul cu „Asa as vorbi eu?”.
Congrats!
Se face!
Aprob pozitiv: vreau sa citesc “cafelutele tale” la cafeluță
Excelent, la concluzia asta am ajuns și eu, este un asistent dar eu fac să sune a „mine” textul pe care-l dau mai departe.
Mulțumesc Adrian 🙏.
Și eu îți mulțumesc!