Urarea ei
La mulți ani, crazy, cu întârziere!
(știi cum e… mai bine mai târziu decât să uit de tot, nu?)
Frate/soră (depinde de stare, nu de sex),
deși timpul a fugit ca autobuzul când alergi spre stație,
inima mea tot a rămas în stație, cu un buchet imaginar și-o urare sinceră:
Să-ți fie viața ca Wi-Fi-ul bun – puternică, stabilă și să nu te lase când îți e lumea mai dragă!
Să ai parte de zile calde, bune și mereu binevenite!
Sănătate și voie bună cât playlistul tău preferat!
Cu umor, respect… și un pic de întârziere,
te pup cu gândul și te îmbrățișez cu vibe pozitiv.
Frate din altă mamă sau soră din altă eră – ai fost, ești și vei fi de bază!
Cu drag, din adâncul inimii,
a ta prietenă, sper încă (a.k.a. întârziata cronică)
Răspunsul lui
A venit la timp.
Nu în calendar, ci în inimă.
Cuvintele tale au ajuns exact când aveam nevoie de ceva sincer,
de ceva care nu cere nimic, dar dă mult.
Le-am citit încet, ca pe un mesaj scris pe un peron gol,
într-o zi în care totul trecea pe lângă mine.
Și-am zâmbit.
Cu gura. Cu ochii. Cu tot ce mai era în mișcare.
M-ai făcut să simt că întârzierea nu e greșeală, ci stil.
Că apropierea nu ține de timp,
ci de vibrația dintre două suflete care se recunosc.
Soră din altă poveste,
nu te-ai lăsat dusă de val sau fără busolă.
Ai fost acolo – într-un fel doar al tău –
în cuvinte care s-au așezat frumos în mine.
Îți mulțumesc. Pentru gând, pentru umor, pentru drag.
Sper să știi că ai lăsat lumină. Și că rămâne.
Vrei să știi când scriu ceva nou? Înscrie-te 👇